Vanga. Metode de vindecare si retete practice - ***, Rovimed - 19,62 Lei - djstolt.ro

Varicoza i zali

Q Labiile mici au o lungim e de circa cm, lăţim ea de cm varicoza i zali reprezintă repliuri ale varicoza i zali ucoasei vulvare de o form ă m em branoasă, fiind constituite din ţe ­ sut conjunctiv, bogat în fibre elastice, lipsit de celule adipoase şi cu p rezen ţa nu­ m eroaselor glande sebacee care secretă sm egm a vulvară.

Spaţiul interlabial cuprinde vestibulul lateral — labiile mici, anterior — clitori­ sul şi posterior — m eaţuluxetral, ultim ul cuprinzând din am bele părţi orificiile glandelor p arauretrale Skene, orificiul inferior al vaginului, care poate fi circu­ lar, liniar etc.

A paratul erectil este varicoza i zali din bulbii vaginali şi clitoris, ultimul fiind constituit din doi pedunculi vaginali, ce se unesc sub po rţiu n ea inferioară a simfizei pubiene şi form ează corpul clitorisului. Bulbii vaginali fiind tapetaţi cu muşchii bulbocavernoşi form ează constrictorul vaginului.

Ei reprezintă for­ m aţiuni erectile analoage bulbului uretral al bărbaţilor şi au o form ă ovoidală aplatisată lateral, iar dim ensiunile fiind de circa 1 cm.

Un Preţios Produs Al Apiculturii Propolisul | PDF

D intre glandele anexe fac parte glandele Skene şi glandele B artholin. G landele Skene sunt dispuse periuretral pe părţile lateroposterioare ale m eatu ­ lui uretral.

G landele B artholin sunt dispuse în treim ea posterioară a labiilor m a­ ri, au form ă ovoidală şi dim ensiuni de 1 cm — lungim e şi 0,5 cm — lăţim e.

Varicoza i zali rtera uterină este o ram ură a arterei iliace Fig. Vascularizarea organelor bazinului mic după M artius : 1 - aorta abdominală; 2 - a.

Informații document

La transversarea marginii ligam entului lat artera uterină trece deasupra ureterului cu aproxim a­ tiv 1,0 cm de la fornixul lateral al vaginului. A ceasta e extrem de im portant p entru intervenţiile chirurgicale. P varicoza i zali de bază a vasului, trecând deasupra m arginii laterale a uterului, alim entând am be­ le suprafeţe, se reîntoarce lateral în lat şi anastom ozând cu arte ra ovariană fo r­ m ează o ansă.

A rtera uterină include ra m u rile : vaginală, cervicală, tu b ară şi ra ­ m urile care anastom ozează cu artera ovariană. A rtera vaginală trece spre m arginea laterală a vaginului cedând ram uri anterioare şi posterioare uterului.

pantofi speciali în varicoza varicoza varicoza picior de la pantofi

R am urile vaginale anastom ozează pe am bele suprafeţe şi form ează vasele lon­ gitudinale num ite artere azigos anterioară şi posterioară. R am urile cervicală şi tubară alim entează organele în corespundere cu denum varicoza i zali lor. A cestea de la col trec pe am bele suprafeţe şi form ează anastom oza arculară. R am urile tu b a ­ re transversează m ezosalpinxul şi m ezovarul, anastom ozând cu ram urile res­ pective ale arterei ovariene.

Descriere - Vanga. Metode de vindecare si retete practice Prezicatoarea Vanga Dimitrova este mandria Bulgariei. Prenumele ei complet este Evaghelia, care, peste ani, a trecut in Vanga. In popor i se spunea ,matusa Vanga?.

A rterele ovariene sunt vase lungi. A rtera ovariană dextra îşi ia începutul de la p a rte a anterioară a aortei între aa. Fiecare arteră coboară pos­ terior de peritoneu până la m arginea pelviană, unde fiecare arteră se întoarce m edial şi traversează vasele iliace externe, intră în ligam entul suspensor al ova­ rului, care o conduce spre ovar şi trom pa uterină.

A rtera pudendală internă este o varicoza i zali ură a arterei hipogastrice. Lângă b a ­ za diafragm ei urogenitale ea se divizează în arte ra peritoneală şi artera clitori- diană. U ltim a are 2 ra m u ri: profundă şi dorsală. Venele pelvisului în cea mai m are m ăsură corespund arterelor, vena iliacă internă fiind vena p rin ­ cipală a porţiunii inferioare a pelvisului.

Sistemul limfatic pelvian Vasele limfatice parcurg calea asociată venelor. Vasele lim fatice ale celei m ai inferi­ oare porţiuni a vaginului, vulvei, peritoneului şi anusului se varsă în nodulii lim fatici inghi­ nali superficiali şi fem urali superficiali adia­ cenţi.

Nodulii inghinali sunt aranjaţi în 2 râ n ­ duri, iar cel inferior este situat de am bele părţi ale varicoza i zali superioare a venei safene m ajore. Sistemul limfatic pelvian: Mai departe vasele lim fatice trec în nodulii fe­ 1 - nodulii iliaci comuni; murali profunzi, care se află m edial de capătul 2 - nodulii iliaci externi; superior al pericol de operare varicoza fem urale.

Vasele limfatice 3 - nodulii iliaci interni. O parte relativ mică finisează în nodulii aortali şi inghinali. Vasele lim fatice ale uretrei, vezicii urina­ re şi porţiunii intrapelviene a ureterului trec îndeosebi în grupul hipogastric, în­ să o parte din cele ale vezicii urinare pleacă spre grupul iliac extern şi comun.

वडिलोपार्जित संपत्तीत मुलींचा वाटा व हंक्कसोडपत्र,वारस नोंद -- संपुर्ण माहिती.

Vasele limfatice ale colului, uterului şi porţiunii superioare a vaginului pleacă spre nodulii limfatici iliaci. Vasele lim fatice ce m erg de la fundul uterului şi li­ gam entul lat anastom ozează de obicei cu vasele lim fatice ale trom pelor uterine şi ale ovarelor, ascendent parcurgând calea în com un cu vasele ovariene spre n o ­ dulii aortali. Vasele lim fatice de la rect, porţiunea inferioară a vaginului, vasele vulvei şi perineului se revarsă în grupul de noduli inghinali fig.

Nervii pelvieni Viscerele pelvisului, la fel ca şi cele ale abdom enului, sunt inervate de d o ­ uă sisteme nervoase a u to n o m e : sim patic şi parasim patic.

modalitai populare de combatere a varicelor cum de tratament varicoza

Prim ul este rep rezen ­ tat de plexul hipogastric ce se prelungeşte cu plexul aortal. Plexul hipogastric e alcătuit din fibre postganglionare derivate de la gan­ glionii m ezenterici inferiori. Plexul pudendal pleacă de la p a rtea varicoza i zali ră a plexului sacral şi ram urile sunt distribuite spre podişul pelvian şi perineu.

recomandari pentru operaiunile varicoase recenzii ale presei în varicoza

Ram urile de bază sunt: nervul visceral pelvian, nervul m uşchilor levatori, ra ­ m urile coccigiene şi nervul pudendal. Nervul pudendal e ram ura cea mai m are a plexului pudendal şi serveşte ca sursă principală de inervaţie a m uşchilor şi cu- tanei perineului. Nervul perineal perforând diafragm ul urogenital cedează ram uri către p e ­ rineu, muşchiul ischiocavernos, bulbocavernos şi sfincterul u retrei fig.

de ce picioarele edeme în varicoza tratamentul cailor populare varicoase

Nervul dorsal al clitorisului cedează ram uri spre corpul cavernos al clitori­ sului şi suprafaţa cutanată a glans clitoridis. De asem enea dintre nervii pelvieni fac parte nervul cutanat ce inervează labiile m ari şi mici îm preună cu nervul ili- oinghinal; nervul genitofem ural şi nervul anococcigian.

Nervii viscerali pelvieni Fig. Vascularizarea şi inervaţia perineului : 1 - a. Ele trec anterior de rect unde se ram ifică excesiv plexul hem oroidal şi apoi varicoza i zali anterior spre viscere, confluând cu plexul hipogastric. Aceşti nervi conţin fibre parasim patice preganglionare şi nu se alătură sau com unică cu lanţul ganglionar sacral pe parcursul său. Organele adiacente organelor genitale feminine D intre organele adiacente ale organelor genitale fem inine fac p a r te : peri- neul, vezica urinară şi rectul.

Perineul este o regiune de form ă rom boidală, ce include un com plex de ţe ­ suturi m oi piele, muşchi, fasciicare include ieşirea din cavitatea m icului ba­ zin închizând-o. Tot complexul dat de ţesuturi moi este inclus în com ponenţa diafragm ului urogenital şi diafragm ului pelvian. D iafragm ul urogenital diafragm a urogenitalisavând o form ă de triunghi cu vârful o rientat spre simfiza pubiană, ocupă p a rte a an terio ară a perineului.

Prin diafragm ul dat trece u retra şi vaginul. M uşchii diafragm ului urogenital se îm part în superficiali şi profunzi fig. C ătre cei superficiali se refe varicoza i zali : m uşchiul superficial transvers al p erin eu ­ lui, bulbospongios şi ischiocavernos. D in cei profunzi fac p a r te : m uşchiul p ro ­ fund transvers al perineului şi m uşchiul sfincter al uretrei.

Stratul superficial este prezen tat de m uşchiul im par, num it sfincterul ex­ tern varicoza i zali anusului m. Fascia superficială fascia perinei superficialisce constituie o contin are a fasciei subcutane com une şi acoperă stratul superficial de m uşchi ai dia- Fig.

Muşchii perineului: 1 - m. Fascia pelviană fascia pelviscare e determ inată de o continuare a fas­ ciei iliace în regiunea bazinului mic şi este constituită din două foiţe fasciale — parietală şi viscerală. Fascia diafragm ului urogenital fascia diaphragm atis urogenitalis este constituită de asem enea din două lam ine — superioară şi inferioară, care varicoza i zali peră muşchiul profund transvers al perineului şi m uşchiul sfincter al uretrei, şi în comun form ează diafragm ul urogenital.

Irigarea perineului cu sânge se realizează din ram urile arterei pudendale interne a. De la ea deviază câteva ram uri de m are calibru: artera rectală inferioară a. Sângele venos este tran sp o rtat prin venele om onim e în vena iliacă internă. Vasele lim fatice se scurg în ganglio­ nii limfatici inghinali superficiali.

Inervaţia perineului se realizează din contul nervului pudend, de nervii rectali inferiori nn. Vezica urinară este un organ cavitar m uscular localizat sub p eritoneu im e­ diat posterior de osul şi simfiza pubiană. La fem ei vezica urinară este dispusă mai anterior decât la bărbaţi, deoarece este prezent uterul.

E varicoza i zali se află între sim ­ fiza pubiană şi uter. In tim pul gravidităţii fundul vezicii iese din pelvis datorită persistenţei uterului m ărit.

Vezica urinară de obicei este sub form a unei piram i­ de cu 3 la tu ri: m arginea cea mai lată, baza vezicii, se află vizavi de peretele a n ­ terior al vaginului, m arginea cea mai m ică — apexul sau vârful — este întinsă spre simfiza pubiană şi se prelungeşte cu ligam entul om bilical ce se extinde pe peretele abdom inal anterior.

Form a este variabilă, depinzând de gradul de ex­ tindere, natura fixării acestuia şi, în sfârşit, de corelaţia cu alte structuri. Vezica urinară de obicei tinde să fie mai extinsă transversal şi se aplatizează în p artea superioară. Suprafaţa anterioară a ei aderă intim la uter, form ând sacul vezico- uterin fornixul anterior al vaginului.

  • Vanga. Metode de vindecare si retete practice - ***, Rovimed - 19,62 Lei - djstolt.ro
  • Ginecologie djstolt.ro | PDF
  • Было очень интересно наблюдать, как отношение членов Совета к его рассказу мало-помалу изменялось.
  • Macrou cu vene varicoase
  • Возможно, вы удивлены, что я все это вам рассказываю, но, видите ли, я делаю это без малейшей опаски.
  • На всем же остальном пространстве джунгли взяли .

C ând vezica se extinde, ansele intestinu­ lui subţire la fel vin în apropiere. Inferior de peritoneu, baza vezicii este în co­ relaţie cu colul uterin şi fornixul anterior al vaginului. In regiunea m edială a acestei suprafeţe este o concentrare de ţesut areolar ce conţine vene ad eren te la suprafaţa posterioară a vezicii cu suprafaţa an terio ară a colului uterin şi p artea superioară a vaginului.

P rezenţa posibilă a acestor vene poate prevedea cezari­ ana cervicală inferioară sau histerectom ia totală.

  1. Cele mai eficiente fonduri sunt populare cu varicoza
  2. Testul varicosului
  3. И на этом все закончилось; в ушах, казалось, звенела тишина.
  4. Cum de a vindeca varicoza dupa natere
  5. Надо полагать, она пережила множество кризисов, возможно, даже войн, но все это просто потерялось на фоне величественного движения социумов разумных существ в направлении зрелости.

A bsenţa fasciei pubocervicale este confirm ată. E ste evident, că vezica nu com unică cu rectul, fiind sep arată de acest organ de colul uterin şi vagin.

Pe parcursul gravidităţii suprafaţa vaginului localizată sub vezică creşte. C orelaţia peritoneală a vezicii include suprafaţa su­ perioară care este acoperită de peritoneu, în continuarea an terio ară cu plica ombilicală, şi form area fosei paravezicale laterale.

complexe de gimnastica de dimineaa în varicoza venele varicoase sublinguale

Liga­ m entul puboprostatic există la fem ei ca şi la varicoza i zali. Provenind de la pereţii an- terolaterali ai vaginului uretral, el re ­ prezintă benzi dense de ţesut conjunctiv ce m erg oblic şi anterior de simfiza pu- biană.

A ceasta are im portanţă ca fiind unul din defectele anatom ice în m eca­ nismul incontinenţei de presiune im ­ p ortante la fem ei fig. U retra este un tub scurt cu lungi­ m ea de 2,0 cm ce coboară în jos curb de la colul vezicii spre orificiul uretral ex­ tern în vestibulul vaginului. Capătul su­ perior este aproape de nivelul m edial al simfizei fiind separat de spaţiul prevezi- cal prin ligamentul pubovezical şi fascia densă cu plexul venos pudendal.

Varicoza i zali pe pagina 1din Căutați în document Cartea a fost editat5 sub conducerea prof. Albinele oferii o largii g a d de produse biologice utilizate i n aliwntafie g i i n scopul conserviirii siinGtiifii. Cartea de fat6 reune~te referate desp-e propolis prezentate la s i m p o z i m l e de upiterapie organizate S Z L ~ egida Fedemfiei Internationale a asociafiibr de apiculturii finute la Bratislava i nMadrid inGrenoble i n p i Bumregti inprecum gi articole apcirute in anii din urmii in literaturn apicolii, de b h h i m i ebiologic, tehmlogie, etc. Jarvis gi ,Polenul4' de inginerul francez A.

Capătul inferior e situat inferior şi posterior de marginea inferioară a simfizei. Posterior Fig. Anatomia ureterului: uretra este aproape aderentă la peretele 1 - glanda suprarenală; 2 - rinichiul; 3 - ureterul; 4 - vezica urinară; anterior al vaginului, fiind separată nu­ 5 - uterul; 6 - aorta abdominală.

Fistula uretrovaginală se poate form a în unul din fornixurile p e­ reţilor opuşi ca rezultat al traum ei natale. Peretele uretrei este form at din ţesut fi- varicoza i zali uscular spongios ce conţine vene cavernoase.

Dados do documento

Stratul m uscular constă dintr- un strat circular extern şi un strat longitudinal intern. Muşchii circulari ai uretrei sunt de 2 tipuri.

lupta împotriva umflarii în varicoza baril cu vene varicoase

Primul tip include fibrele m usculare netede care înconjoară fi­ brele m usculare longitudinale şi se prelungesc în m usculatura vezicii. Al doilea tip include fibrele musculare striate care îşi au originea din fibrele cruciate ale m uş­ chilor ischiocavernos şi bulbocavernos.

Enviado por

A cestea înconjoară uretra în treim ea m e­ die, form ând sfincterul striat. M ucoasa netedă form ează plici longitudinale tem ­ porare şi o cristă mai pronunţată, proem inentă pe peretele posterior. U reterul e plasat com pletam ente retroperitoneal. A re o lungim e de cm, iar diam etrul — 8 mm. P eretele ureterului este alcătuit din tunica m ucoasă cu epiteliu de tranzit, tunica m usculară cu fibre m usculare longitudinale şi cir­ culare, şi tunica externă — adventiţia. U reterul, coborându-se pe peretele micului bazin, se plasează anterior de a rtera uterină.

Apoi, îndreptându-se m varicoza i zali, anterior şi posterior, el trece în ţe- 30 GH. Mai departe ureterul trece pe p eretele an tero late­ ral al vaginului şi p enetrează vezica urinară. Vascularizarea ureterului are loc din ram urile provenite de la arterele renală şi ovariană, iar în po rţiu n ea inferi­ oară el este alim entat cu sânge din contul arterei vezicale inferioare. Rectul are care a ajutat oetul în varicoza ativ cm lungim e şi începe ca o prelungire a sig- m oidului la nivelul Sni.

C orelaţia cu p erito n eu l este u varicoza i zali ă to a re a : p o rţiu n e a su­ perio ară a rectului este acoperită de p e rito n eu a n te rio r şi lateral, apoi trecân d inferior în podişul pelvian el este acoperit de p e rito n eu num ai a n terio r, re- flectându-se superior pe fornixul p o sterio r al vaginului şi form ând sacul p e ri­ toneal Douglas.

L ateral p e rito n eu l form ează plici u tero sacrate. In ferio r aces­ tei regiuni rectul este lipsit de perito n eu. S tructural p e re tele rectului este com pus din tunica seroasă, tunica m usculară şi tunica m ucoasă. V ascularizarea are loc din contul arte re lo r rectale m edie şi inferioară, ce provin din a rte ra ili­ acă internă. Sângele venos se revarsă în sistem ul venei cave inferioare, iar in- ervaţia rectului în cea m ai m are p a rte are loc din contul plexului rectal su p eri­ or, m ediu şi inferior.

Căile de acces Ia organele bazinului varicoza i zali O peraţiile chirurgicale pe organele genitale fem inine se efectuează prin 2 m e to d e : transabdom inală sau transvaginală. Inciziile pe piele folosite în chirurgia ginecologică.

Laparotomia mediană. Incizia aponevrozei. L aparotom ia prin incizie m ediană. Locul acestei incizii este în tre simfiza p u b ian ă şi om bilic, de-a lungul li­ niei albe. D u p ă efectu area com pletă a inciziei pielii şi a ţesutului adipos subcu­ tanat, se trece la hem ostază, care trebuie să fie perfectă, deoarece condiţionează o cicatrizare b u n ă a plăgii p o sto p erato rii şi o decu rg ere fără complicaţii a perio ad ei p o sto p erato rii în întregim e. A poi la ju m ă ta te a inciziei subcutanate se face o b u to n ie ră cu bisturiul, unde se introduce foarfecele d rep t închis în jos, apoi în sus cu care se decolează aponevroza de m uşchii d rep ţi a b ­ dom inali fig.